Add parallel Print Page Options

Apoi, în clipa jertfei de seară, m-am sculat din smerirea mea, cu hainele şi mantaua sfâşiate, am căzut în genunchi, am întins(A) mâinile spre Domnul, Dumnezeul meu, şi am zis: „Dumnezeule, sunt uluit şi mi-e(B) ruşine, Dumnezeule, să-mi ridic faţa spre Tine. Căci fărădelegile(C) noastre s-au înmulţit deasupra capetelor noastre şi greşelile noastre au ajuns(D) până la ceruri. Din zilele părinţilor noştri, am fost foarte(E) vinovaţi până în ziua de azi şi din pricina fărădelegilor noastre am(F) fost daţi noi, împăraţii noştri şi preoţii noştri în mâinile împăraţilor străini, pradă sabiei, robiei, jafului şi ruşinii(G) care ne acoperă astăzi faţa.

Read full chapter