Plângerile 1:21-22

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

²¹ M-au auzit suspinând, dar nimeni^(A) nu m-a mângâiat.
Toţi vrăjmaşii mei, când au aflat de nenorocirea mea, s-au bucurat că Tu ai adus-o,
dar vei aduce, vei vesti^(B) ziua când şi ei vor fi ca mine.
²² Adu toată răutatea lor înaintea^(C) Ta
şi fă-le cum mi-ai făcut mie pentru toate fărădelegile mele!”
Căci suspinele mele sunt multe şi inima îmi este^(D) bolnavă.